Jurnal de cinema (Paris, 10 SEP 20 – 29 OCT 20)

Mi-am dorit să reiau, într-o singură postare „închegată”, cele trei părți ale jurnalului de cinema pe care l-am ținut în primele două luni ale șederii mele pariziene, favorizate de o bursă de studiu. Studiu pe care, mărturisesc cu un amestec de rușine și mîndrie, l-am neglijat cît am putut de mult, preferînd să-mi petrec timpul

Jurnal de cinema (Paris, 10 SEP 20 – 08 OCT 20)

Am ajuns la Paris pe 8 septembrie și de atunci am încercat să țin, preț de o lună, un jurnal de cinefil. Întîi ca să fac puțină ordine prin imaginile vizionate, și-apoi ca să încerc să observ (și să înțeleg) cum mai funcționează instituția cinefiliei – acest mod special de a te raporta la cinema

Recenzie de carte: București, de Paul Morand

Am descoperit cu adevărat Bucureștiul relativ recent, iar Bucureștiul literar, încă și mai de curând. Drept este că, dincolo de numeroasele fațete în care a fost ilustrat în scrieri de-a lungul timpului – am regăsit cotloanele acestui oraș, puternic interiorizat și liricizat, în poemele lui Cărtărescu, spre exemplu -, m-am îndreptat cu precădere spre interbelic,

La Bucureşti

Am dat o fugă weekend-ul acesta la Bucureşti. Cu excepţia câtorva ocazii în care am tranzitat oraşul (drumul spre aeroport etc), nu mai fusesem acolo de ceva ani buni. Pe de-o parte, am fost surprins să regăsesc un Bucureşti (mai) verde, cu aer respirabil şi parcuri împânzite de lalele – o bucurie vizuală -, iar

După Paşte

Mare mi-a fost surprinderea când m-am trezit cuprins de o aură uşoară de nostalgie inexplicabilă, în timpul scurtei excursii cu bicicleta de ieri. Pe măsură ce traversam acele locuri, începeam să mă simt ca atunci când, adult fiind, priveşti o fotografie din copilărie şi realizezi cu tristeţe că anii s-au scurs, sau când, iarna, sub

Pe malul mării

„Om liber, tu vei iubi întotdeauna marea.”, a spus Charles Baudelaire. Câtă dreptate avea! Şi, chiar dacă am cam îngheţat pe faleza Cazinoului, m-am bucurat că am putut revedea marea. Aproape că îi uitasem culoarea în zile precum cea de azi. :))

Delta Dunării – Ultimul paradis al României

La finalul verii, în Tulcea se numără festivalurile. Anul acesta au fost mai multe, mai frumoase şi – foarte important – mult mai atente cu natura, cu oamenii şi tradiţiile lor ca oricând. Printre ele se pot remarca Pelicam – Festival de film despre mediu şi oameni sau, deja devenit simbolul oraşului, festivalul Peştişorul de

Sainte Chapelle

Înainte de a începe să mă documentez despre Paris, nu cunoşteam prea multe despre bisericile oraşului, în afară, bineînţeles, de catedrala Notre Dame. Dar asta până să citesc un articol postat pe acest site, cu privire la Sainte Chapelle, biserică aflată chiar pe aceeaşi insulă cu Notre Dame de Paris. Cred că, din toată excursia,

Best experience: Versailles à vélò

Pentru oricine ajunge în Franţa, Castelul de la Versailles este un obiectiv turistic important de „bifat”. Am repetat şi eu traseul celor din „Midnight in Paris” (film pe care mi-am propus să îl mai vizionez încă o dată, probabil a patra oară 😀 ) şi, tot ca ei, dacă mai ţin bine minte, am vizitat

Franţa, Franţa…

S-a terminat şi scurta excursie la Paris. În cele 5 zile petrecute acolo, am reuşit să îmi conturez o opinie (pertinentă, sper eu) despre ceea ce înseamnă Franţa, o ţară care nu excelează nici la curăţenia străzilor, nici măcar la exactitatea orarelor de tren (acolo unde germanii le pot da oricând clasă – la ei,