Delta Dunării – Ultimul paradis al României

La finalul verii, în Tulcea se numără festivalurile. Anul acesta au fost mai multe, mai frumoase şi – foarte important – mult mai atente cu natura, cu oamenii şi tradiţiile lor ca oricând. Printre ele se pot remarca Pelicam – Festival de film despre mediu şi oameni sau, deja devenit simbolul oraşului, festivalul Peştişorul de Aur, ajuns la a XXII-a ediţie, eveniment ce îşi propune să conecteze popoarele din partea sud-estică a Europei, tocmai prin formele de folclor specifice, existente acolo de sute de ani. Vara se încheie cu a patra ediţie a ROWmania Fest – Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle, realizat cu sprijinul Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23. Festivalul doreşte, de fapt, să atragă atenţia asupra faptului că Delta Dunării, colţul paradisiac de natură al României, este un obiectiv turistic ce trebuie promovat, prin campanii armonizate cu patrimoniul natural cu adevărat deosebit, cu tradiţiile şi oamenii locului şi, totodată, cu încurajarea ecoturismului, ca activitate ce permite o fidelă observare a faunei şi florei tocmai prin conservarea şi protejarea lor.

1) Natura – Ultimul refugiu

DSC_0406Tulcea este un oraş frumos. Nu neapărat datorită stilului arhitectonic ori a abundenţei obiectivelor turistice, cât mai ales datorită faptului că este localitatea aflată la poarta Deltei. Este ultima frontieră înainte de a te lansa într-o călătorie capabilă să schimbe mentalităţi, să deschidă orizonturi şi să producă arzătoarea dorinţă de a reveni. Delta Dunării este parte compozantă a paradoxului ce învăluie Dobrogea, poate cea mai inedită regiune a României. Este locul în care întâlnim cele mai vechi formaţiuni montane ale Europei – Munţii Măcinului, dar şi cea mai tânără suprafaţă, chiar Delta, aflată încă în curs de formare, cu terenuri care se înnoiesc mereu şi mereu, într-un circuit continuu. Aşadar, Delta Dunării va fi, întotdeauna, diferită, ascunsă, intimă, având puterea să îl surprindă chiar şi pe cel mai experimentat călător. Senzaţia de încetare a curgerii timpului, de reîntoarcere la origini, pe care primele dovezi ale creştinismului le-au lăsat pe teritoriul României este completată de frumuseţea naturii sălbatice, în forma ei primară, neinvadată. Între braţele Chilia, Sulina şi Sfântu – Gheorghe, prin labirintul exotic format din stuf, canale, lacuri, papură ori bancuri de nisip, putem admira în tihnă specii distincte de peşti, de păsări rare şi o mulţime de varietăţi de arbori, arbuşti şi plante. Găsim aici colonii unice de pelicani şi chiar de sturioni, peştii care produc preţiosul caviar. Delta este paradisul plantelor şi al animalelor dar, de asemenea, şi al insectelor, care pot deveni uneori supărătoare. Pentru a descoperi această parte incomparabilă cu niciun teritoriu al lumii, în linişte profundă, în armonie cu natura, este nevoie de timp. Să te plimbi într-o lotcă pe canale ferite de haosul oraşelor, pe sub sălcii, acompaniat de glasul păsărilor, poate fi cea mai plăcută experienţă.

DSC_0437

2) Omul sfinţeşte locul

DSC_0209_zps6d83e9ba

Însă poate cea mai importantă bogăţie a acestei zone este reprezentată chiar de locuitorii săi, un melanj de etnii care s-au stabilit în lungul Dunării – artera hidrografică ce a permis realizarea unei comuniuni între om şi natură, visată dintotdeauna. Departe de agitaţia urbană, în perfectă armonie, trăiesc, pe cele câteva petice de pământ ale Deltei, români, dar şi lipoveni, ucrainieni, turci ori greci. Ei au ales să rămână într-unul dintre cele mai pitoreşti, mai naturale şi unice medii, o zonă pe care au modelat-o în „căminul” lor. Probabil că tocmai această cvasi – izolare şi dorinţă (poate chiar necesitate) de a trăi în comuniune cu numeroase popoare, dar şi cu natura intactă, neschimbată de sute de ani, i-a transformat în nişte oameni calzi, primitori, persoane care ştiu să spună poveşti. Liantul lor este oraşul Sulina, nod comercial important în trecut, acum una din cele mai expresive aşezări pescăreşti, care a primit sub oblăduirea ei o comunitate mozaică, încă activă. O călătorie în Delta Dunării este incompletă fără a gusta din gastronomia tradiţională, bazată, evident, pe preparate din peşte. Cu personalităţi marcante născute în regiune (scriitorul Jean Bart în Sulina sau multiplul medaliat olimpic Ivan Patzaichin la Mila 23), oamenii deltei au cu ce se mândri. Iar poveştile pescăreşti (înflorite şi înfloritoare totodată, ca nişte legende) stârnesc admiraţia oricui.

3) Ecoturismul, o formă de cunoaştere prietenoasă cu mediul

IMG_4105Din păcate nu foarte cunoscut şi exploatat la noi în ţară, ecoturismul, ca formă de turism, de cunoaştere şi de apreciere a naturii tocmai prin ocrotirea ei, cu caracter educativ, este o activitate des întâlnită de-a lungul Dunării. Fluviul reuşeşte, pe de-o parte, să ofere condiţiile de trai propice dezvoltării şi conservării unei comunităţi omogene la noi în ţară şi, pe de altă parte, să conecteze toate ţările învecinate bazinului său hidrografic. Există un drum al Dunării, ce porneşte chiar de la izvoare, din Munţii Pădurea Neagră (Ştiaţi că, în limba turcă, „Caraorman” înseamnă „Pădurea Neagră”? Frumoasă coincidenţă, nu?), care oferă peisaje spectaculoase prin intermediul plimbărilor cu bicicleta. Ecoturismul este singura formă de turism (lent) care permite reîntoarcerea la natură, care conferă chiar posibilitatea intergrării în comunităţile Deltei. Cei ce aleg să practice această activitate au şansa să observe fauna şi flora în stadiul lor primordial, să înţeleagă, să cunoască. Ambasadorul ecoturismului românesc, Ivan Patzachin, are o iniţiativă laudabilă, prea rar regăsită în România: aceea de a promova Delta Dunării, prin intermediul canotcii, la toate festivalurile de profil. Anul acesta, a avut o importantă contribuţie la „Donaufest”, în Ulm, prin donaţia unei astfel de bărci specific româneşti primarilor de acolo.

Rowmania este un festival frumos, înt-un oraş frumos. Cu un program atractiv – întrecerea bărcilor pe Lacul Ciuperca, parada cailor, concerte Rock’n’Row, printre care, invitate sunt şi trupele „Celelalte Cuvinte” sau „Robin and The Backstabbers” -, evenimentul nu trebuie, sub nicio formă, ratat. Doar aşa putem conştientiza importanţa uriaşă pe care o are Delta pentru Romania, paradisul de la picioarele noastre. Toate detaliile pot fi găsite aici: https://www.facebook.com/RowmaniaPatzaichin

DSC_0572

De altfel, exploratorul Jacques-Yves Cousteau afirma: „Este o minune faptul că Delta Dunării a reuşit să supravieţuiască în faţa imensei presiuni a poluării, păstrându-şi în mod eroic frumuseţea şi biodiversitatea.”

Reclame

Sainte Chapelle

DSC_1816Înainte de a începe să mă documentez despre Paris, nu cunoşteam prea multe despre bisericile oraşului, în afară, bineînţeles, de catedrala Notre Dame. Dar asta până să citesc un articol postat pe acest site, cu privire la Sainte Chapelle, biserică aflată chiar pe aceeaşi insulă cu Notre Dame de Paris. Cred că, din toată excursia, rămâne obiectivul meu turistic preferat. Vitraliile interiorului sunt de o frumuseţe răvăşitoare, iar lumina filtrată este de-a dreptul splendidă. Cu două etaje, ambele cu câte ceva deosebit de arătat, Sainte Chapelle a fost cea mai placută surpriză a săptămânii. Mi-a demonstrat că în Paris există numeroase locuri frumoase, dincolo de foarte globalizatele sale simboluri.

DSC_1853

DSC_1821

[FR] Avant de lire un article écrit sur un blog de voyages, je ne savais guère des eglises de Paris. Puis, j’ai découvert Sainte Chapelle, située près de Notre Dame, sa beaucoup plus connue „soeur”. Toutefois, Sainte Chapelle est plus interessante. Ses murs sont pleinement couverts des vitraux d’une beauté ravissante. La lumière est vraiment splendide et toute l’expérience se transforme en un beau souvenir, puisque, pour moi au moins, cette visite a été une surprise. Cela m’a démontré que Paris a beaucoup d’attractions touristiques qui ne sont pas si fameuses, contrairement aux symboles déjà globalisés, mais qui restent, quand même, capables de donner des impressions uniques, qu’on gardera longtemps.

DSC_1843

DSC_1836

Best experience: Versailles à vélò

DSC_0586Pentru oricine ajunge în Franţa, Castelul de la Versailles este un obiectiv turistic important de „bifat”. Am repetat şi eu traseul celor din „Midnight in Paris” (film pe care mi-am propus să îl mai vizionez încă o dată, probabil a patra oară 😀 ) şi, tot ca ei, dacă mai ţin bine minte, am vizitat doar grădinile complexului. Coada pentru clădirea propriu – zisă era kilometrică, astfel că am decis că pentru o primă excursie, aşteptarea nu ar merita pe deplin. Şi nu am fost deloc dezamăgit. Grădinile sunt de o frumuseţe încântătoare, labirinitice, impunătoare. Însă experienţa a devenit cu adevarat completă în momentul în care am decis să închiriem biciclete, ceea ce ne-a facilitat accesul pe întregul domeniu, pe alei străjuite de peisaje fantastice. A fost una dintre cele mai plăcute plimbări pe bicicletă pe care le-am avut – liniştită şi liniştitoare deopotrivă, mi-a permis să contemplu în tihnă frumuseţea unor locuri în care au trăit personalităţi marcante ale istoriei, precum Marie Antoinette. În faţa măreţiei naturii, totul a fost şi mai solemn. A fost ca o încoronare a unei săptămâni ce mi-a deschis orizonturi. 🙂

DSC_0602

DSC_0617

DSC_0623

DSC_0601[FR] Je n’ai pas réussi à visiter les chambres du Château de Versailles, mais cela ne m’a pas empêché d’avoir une expérience tout-à-fait inoubliable pendant ma courte excursion. J’ai décidé que je ne pouvais pas rester loin de ma passion, la bicyclette, alors j’ai loué un vélò pour me promener dans les jardins d’une beauté accablante. Le résultat a été une rendonnée qui m’a apporté beaucoup de joie. La nature et l’homme ont crée un lieu vraiment spécial, qui m’a permis de sourire, d’être, enfin, seul avec mes pensées, en quietude totale. Au bord du lac, tout a été magique. J’y suis resté, entouré des paysages uniques. C’était l’endroit où, il y a beaucoup d’années, Marie Antoinette ou les rois de la France se promenaient aussi. J’étais, moi-même, le roi de cette expérience de rêve, un rêve devenu réalité.

DSC_0609

DSC_0624

DSC_0603

DSC_0607

Franţa, Franţa…

DSC_1877S-a terminat şi scurta excursie la Paris. În cele 5 zile petrecute acolo, am reuşit să îmi conturez o opinie (pertinentă, sper eu) despre ceea ce înseamnă Franţa, o ţară care nu excelează nici la curăţenia străzilor, nici măcar la exactitatea orarelor de tren (acolo unde germanii le pot da oricând clasă – la ei, trenul pleacă în primele secunde ale minutului precizat…). Este însă o ţară în care m-am simţit foarte bine, plăcută, diversă, dar mereu omogenă. Parisul este, aproape sigur, cea mai frumoasă capitală europeană. Probabil că expresia „de toate pentru toţi” a luat naştere în acest loc. Alergând între două obiective turistice de maximă importanţă, am descoperit un Paris cosmopolit, primitor, romantic, grăbit, unic. Am avut parte de numeroase experienţe deosebite acolo, pe care le voi detalia în articolele următoare.

DSC_0183

DSC_0225

DSC_1629

[FR] Je suis revenu de Paris. La capitale française est, vraiment, la ville où chacun peut trouver son lieu, même son nouveau style. Sous le ciel de Paris, tout devient différent, toujours. Bien qu’il ne soit pas la ville parfaite, il a un charme unique, qui attire de plus en plus de touristes et qui l’a transformé dans la ville la plus visitée du monde. Néanmoins, Paris ne signifie pas seulement une chasse aux attractions touristiques si fameuses, entourées des foules. „Vivre Paris” c’est, peut-être, balader sous la Lune dans un quartier quiet, en regardant les vieux bâtiments ou les restaurants spécifiques. Pendant les cinq jours que j’ai passé là, je n’ai pas réussi, bien sûr, à voir tout ce que je voulais. Alors, je me suis proposé d’y revenir, pour redécouvrir la ville qui m’a laissé „bouche bée” dès mes premiers pas que j’ai faits.

DSC_0289

DSC_0132

DSC_0289

Impresii din Sulina

DSC_0510
DSC_0520 DSC_0539Săptămâna de vacanţă la Sulina a luat sfârşit. Am plecat la puţin timp după răsărit. Orele dimineţii sunt, în opinia mea, cea mai buna parte a zilei pentru a te despărţi de un loc drag. În răcoarea matinală, am avut un vag sentiment de melancolie la gândul reîntoarcerii. Şi tot atunci mi-am dat seama că o excursie la Sulina poate deveni foarte uşor sinonimă cu scrierea unui jurnal. Cred că tocmai de aceea ar fi fost mai indicat să relatez la prezent. Însă nu vreau să scriu despre fapte, ci despre ceea ce am simţit. Iar acest lucru poate fi realizat cu usurinţă tocmai prin regresia gândului în trecut.

Sulina nu mai este oraşul înfloritor de odinioară. Redevine, încet-încet, o aşezare pescărească ce (încă) trăieşte din memoria vremurilor demult apuse, în care zona reprezenta un nod comercial important pentru întreg bazinul danubian. Dar eu nu aş schimba nimic la ea: nici oamenii cu faţa arsă de soare şi timp, nici străzile neasfaltate, nici casele care par a se prăbuşi în orice moment. Fabrica de conserve de peşte este acum doar o ruină, un colos inert prin care dau târcoale măgari, vaci, ori maidanezii dornici să găsească un colţ de umbră. Am fost şi noi acolo, în căutarea mirosului pescăresc de altădată, sau poate a unor fotografii demne de un reportaj „România, te iubesc”. Toate acestea fac parte din aura de poveste a unui loc în care timpul pare a avea abilitatea de a se dilata. Este, aşadar, clar că în Sulina nu vei întâlni turistul tipic. Sigur, marea, cu întinsura uriaşă, în care copiii pot descoperi pasiunea înotului, este, de altfel, unică, dar experienţa completă trebuie să cuprindă măcar o plimbare cu barca, printre canale cu nuferi ori legănată de valuri.

DSC_0290

DSC_0431

DSC_0505

Oraşul mi s-a înfăţişat aproape neschimbat. Din fericire, a rămas destul de puţin cunoscut, păstrându-şi intact farmecul. Prin contrastele ei, Sulina nu doreşte să devină o staţiune banală, ci o localitate predispusă poveştilor. Ne-am plimbat prin nisipul mării, prin nisipul în care se cufundă strazile, prin lumina caldă a înserării. A fost frumos, diferit la fiecare pas. Sulina de acum pare identică cu cea de anul trecut, dar este altfel. Mereu.

DSC_0511

DSC_0479

DSC_0516

DSC_0463

DSC_0424
[FR] Malheureusement, les courtes vacances à Sulina se sont finies. Cette année aussi, j’ai eu la chance de redécouvrir cet endroit spécial, entouré d’histoires, de magie. Bien que je sois assez triste d’être parti, je ne peux que rappeller les paysages inoubliables, la rendonnée en barque, la mer calme comme un miroir, la rencontre avec mes amis, donc tous les „ingredients” qui ont transformé cette semaine en une expérience de rêve. Sulina n’est pas une ville insignifiante, mais un lieu qui m’attire chaque fois sans jamais changer. La combinaison entre la nature sauvage (qui réussi encore à gagner de terrain vers l’homme) et les visages inoubliables est vraiment magnifique.

DSC_0353

DSC_0256

DSC_0470

J’ai fait beaucoup de choses à Sulina et les jours ont passé vite. J’ai vu aussi la mer pour la dernière fois cette année, en étant assis sur le sable fin, en cherchant des coquilles, en regardant les vagues. Dans cet endroit, le temps semble à cesser d’exister. Alors, je me suis apreçu que Sulina restera la même pour toujours, mais encore tout-à-fait differente. Et cela est la plus belle histoire.

DSC_0525

Vacanţa s-a terminat plăcut, cu mine privind reflexia lunii în apa neintinată de valuri, la un concurs de karaoke. A fost al doilea în doar două săptămâni. Ar putea deveni un obicei de vară. 🙂

[FR] J’ai participé au mon deuxième concours de karaoke, après avoir vu le premier il y a seulement deux semaines. Ça peut devenir une habitude, n’est-ce pas? 🙂

DSC_0490

DSC_0522

DSC_0458

DSC_0377

DSC_0340

DSC_0246

DSC_0229

Estic

Am plecat împreună cu un prieten pentru câteva zile la Sulina. Deşi cunoşteam foarte bine majoritatea locurilor, am ales să le revăd, pentru a descoperi încă o dată frumuseţea contrastantă a unui oraş care m-a fascinat dintotdeauna.

[FR] Je suis parti à Sulina avec un ami, pour redécouvrir la beauté contrastante de cette petite ville de pêcheurs qui m’a fasciné depuis toujours. J’ai ajouté quelques photos pour partager une partie de mes impressions bien diverses.

DSC_0011_zps700ff190

DSC_0026_zps3e06898f

DSC_0030_zps9efce60f

DSC_0037_zps4c0c5e9b

DSC_0061_zpsfb23bad0

DSC_0070_zps90868c90

DSC_0082_zps1798d27c

DSC_0154_zps926e9104

DSC_0161

DSC_0163_zpsda593f48

DSC_0178_zpscf909c5a

DSC_0209_zps6d83e9ba

DSC_1217_zps83573f1b

DSC_1223_zpsf97a9110

DSC_1236_zps8eb011d7

ffee308b-50fd-44fb-a5fd-cce5caee7521_zps1b8a3fb5

DSC_1248_zpseb46642b